Categorii
Versuri

Prostia și răutatea

Nici la maimuțe nu le întâlnim cum le întâlnim la oameni.

Răzgândiri câte-ncap. Plânset înăbușit. Distracții paralizante.

Dar dacă… într-o bună zi… UE ar plăti românii să citească cărți?

Poate s-ar schimba totul.

Până atunci… Poate o să-mi cunosc uneltele… Răzgândire! La paștele cailor!

Până atunci… O să suport vorbe de ocară și o să mă prezint așa cum sunt: un prost care nu vrea să fie prost.

Și întoarce celălalt obraz.

Că deee… e foarte ușor să urăști prostia când ești inteligent.

De aceea s-a inventat inima împietrită.

Doamne ajută și iartă-mi prostia că dac-aș putea-o aș ucide-o (gândesc „Sunt un criminal”)!

Huiduiți-mă cât timp mai aveți guri!

Foto.

0 0 voturi
Article Rating
Abonare
Anunță la
guest
2 Comments
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
Poteci de dor
Poteci de dor
9 zile în urmă cu

Din păcate, răutatea şi prostia nu-s sinonime, ar fi uşor dacă ar fi aşa, am şti de cine să ne ferim.
Numai bine îţi doresc, Silviu!