Întrebarea zilei: Câți bani poate să facă un poet în România?
Poezie nouă: Prea mult de simțit
Te aud cu drag și vreau să te-ascult Dar vreau să nu te mai văd atât de mult. Am greșit mult, nu merit acest privilegiu Am dezamăgit și mințit, am făcut sacrilegiu! E mai chinuitor, dar vreau și să știu puțin totuși: Unde ești în spațiu sau încăpere, și dacă vorbim serioși, Am greșit mult, nu merit acest privilegiu Am dezamăgit și mințit, am făcut sacrilegiu! Sunt fire singuratică: Dansul nu mi-e bun în practică, Nici solo, nici duel, Nici strigăt, nici cântecel. Ce e prea mult, e prea mult Dar prefer cântecel în tumult Căci fiecare risc asumat mi-e durere Și prea multe gânduri îmi sunt doar părere. Au pus semnul interzis și te rog să nu faci accident Că ești foarte emoționată și nu vrei copil repetent. Dar nu știu cât mai am de trăit în viața asta Și prefer să diluăm emoțiile, și cu asta basta. Te aud... 🙂
Frumoasă tare poezia ta, Silviu!
Nu ştiu răspunsul la întrebarea ta, dar cred că cei care scriu poezie nu o fac pentru bani.
Mulțumesc pentru comentariu, Potecuța!
Ideal și eu aș scrie neinteresat de bani, dar la capitolul bani am probleme (nu am loc de muncă momentan). Cred că sufăr de „burnout” și doresc să nu mă mai angajez în starea asta.
Îmi pare rău să aud asta! Ai grijă de tine, e foarte important să fii bine.
Despre vânzări, numai cu cei care au publicat deja poţi vorbi. Dintre cei pe care-i ştiu eu: Petru, Issa, Em, Cristina. De versuri zic.
Din păcate, nu cred că cineva poate trăi numai din asta.