Categorii
Versuri

Aur curat

Eu… am suferit din lipsa banilor. Dar n-am ajuns încă să fiu obsedat de bani. Sau așa cred acum. Dar dacă aș pierde frigiderul (minune apărută în ultimul secol!)? Dar dacă aș pierde telefonul inteligent care a costat mult? Dar dacă aș pierde geamurile termopane (cu două tăișuri această idee)! Mai am de lucrat la mine și de visat, dar ca principiu e destul de tărișor în ființa mea.

Nu vreau palate, diamante, inele, idoli etc. Nu vreau să mă-nec în deșert. Să mă-ngrop în nisip. Vreau să simt. Cum am mai simțit. Îmi vreau inima înapoi! Nu vreau să se tânguie de mine, cu durere sau fățarnic-style, nimeni. Ajunge cât o fac eu cu mine însumi în „oglindă”. Doresc să găsesc adevăruri, chiar dacă sunt incomode, că poate ajută.

Am promisiunea de Sus din Biblie că într-o bună zi nu vom mai privi ca-ntr-o oglindă ci față în față. Că vom cunoaște pe deplin, cum și noi am fost cunoscuți pe deplin.

Credința creștină îi aduce împreună pe cei săraci și pe cei bogați. Unora Iisus le zice să dea roade cu banii pe care îi au, altora le zice să renunțe la bani. De ce? Pentru mai bine!

Dragostea împlinește legea! Vreau să stau la masă cu oameni buni, nu pentru banii lor ci ca să învăț de la ei și să-i ajut! Să aducem mulțumirile celor de jos (faptele lor) și le dăm mai sus (recunoștință). Și vestea bună: roata se-ntoarce tot de-a roata.

Azi mi-a trimis un serviciu de găzduire de poze atenționare că dacă nu le plătesc îmi șterg pozele. Am intrat și am plătit, intuiam că sunt poze importante legate de domnul scriitor Pavel Corutz. Am plătit și am descărcat pozele. Și iată-le prelucrate. Dar ce mai contează când domnul scriitor a murit? Asta-i lumea. Nu mă plâng de bani, am destui. Dar de ce mi-au modificat pozele? Nu erau ale mele, dar măcar să le găsesc altundeva neprelucrate cândva? Când eu pun totul public pe net sau aș pune, cu excepția lucrurilor care strică la cap copiii?

Sunt trist. Iată de ce:

Creierul este diform. Acesta este adevărul. Domnule scriitor, îmi pare rău că v-am dezamăgit și vă dezamăgesc. Dacă aș avea mai multe cărți citite m-aș băga să unesc oamenii cumva, dar cred că sunt alții care pot face asta mai bine decât mine. E vina mea în continuare? Cine poate să mă lămurească? Acesta este viitorul creierelor, ca în poza de mai sus? Vă spun sincer, vă jur că nu eu am prelucrat acea imagine.

În final… Toate gândurile bune! Roata se-ntoarce tot de-a roata. M-ați atacat în punctul sensibil. Cât timp a trăit, domnul scriitor Pavel Corutz a spus de multe ori că a fost radiat psihotronic, că i se umblă în calculator și i se șterg postările când vor alții. Regret că n-am vorbit mai mult cu dânsul. Regret că nu m-am pus să citesc când eram mai tânăr. Dar acum asta e. M-aș și întoarce în timp dacă aș putea fi sigur că o să-mi iasă să citesc mai mult și real, cu imaginație.

Alte poze din PhotoBucket…

Imaginea de mai sus am făcut-o în GIMP în timp ce eram în liceu și moderam un grup pe Facebook numit Frăția Creatorilor Morali Români. Dus la paranoia, am șters membrii grupului (vreo 300) și grupul. Regret, din nou, și voi regreta toată viața. Cel puțin că m-a durut și pe mine, nu?

Am învățat că degeaba vorbești dacă n-ai cap. Dacă nu-ți imaginezi, nu visezi.

Am postat materialele de mai sus și pe Facebook parcă, dar în mod sigur și pe forumul, acum dispărut, Drumul Învingătorilor, moderat personal de Pavel Corutz înainte ca acesta să treacă pe Facebook.

Cui îi pasă de un amărât de poet super-începător și ratat? M-am băgat la programare crezând c-o să-mi iasă. De visat n-am visat mai nimic.

Doamne, vă rog faceți dreptate. Nu mie, și oamenilor care l-au crezut și l-au susținut pe domnul scriitor. Doamne, făceți-le dreptate. Amin. Doamne, să rămână adevărul. Amin.

0 0 voturi
Article Rating
Abonare
Anunță la
guest
0 Comments
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile