Este o poezie nefinisată începută azi. Aștept sugestii.
trecut, prezent și viitor omul e deasupra lor ființă ce simte ființă ce alege toți busola-i o vor și harta-i s-o dezlege spațiul îi cântă muzica-i desenează când închide ochii universul e-năuntru harta-i apare decide și sare ca un maestru conduce realitatea cu propria imaginație nimeni nu i se opune, nimeni n-are altă destinație lumină înăuntru, lumină-n-afară speranță infinită fără cuvinte de ocară în jos infinit, în sus infinit ce contează dacă sfințește locul și stă-n nemărginit?
Varianta 2
Mulțumesc pentru comentariu Potecuța, dar țin să postez încă o variantă, posibil nu e cu atâta suflet ca prima: și tu simți la fel? Sper să o fac mai cu suflet după ce pun măsura versurilor mai bine într-o variantă viitoare. Este bună strategia? Numai bine!
intro 2 trecut, prezent și viitor, omul e deasupra lor ființă ce simte ființă ce alege toți busola și harta i le vor spațiul îi cântă muzica-i desenează în spate trecut, în față viitor și totu-i funcționează trăiește prin artă când închide ochii universul e-năuntru harta-i apare decide și sare ca un maestru conduce realitatea cu propria imaginație nimeni nu i se opune, nimeni n-are altă destinație lumină înăuntru, lumină-n-afară speranță infinită fără cuvinte de ocară este poet diletant peste dominație în jos infinit, în sus infinit ce contează dacă sfințește locul și stă nemărginit? cucerește ca focul și-și crește mereu spiritul
Mie mi se pare completă, nu mai are nevoie de nimic. Felicitări!
Mulțumesc pentru comentariu, Potecuța. Am pus răspuns pentru tine în articol. (Am pus în articol o nouă variantă a poeziei.) Aștept cu bucurie comentarii de la tine.
Sună bine tare şi a doua variantă. În primul rând, pentru a transmite, o poezie trebuie să îţi sune bine ţie. Dacă tu eşti mulţumit, înseamnă că aia varianta bună.
Şi eu îţi mulţumesc!