O altă poezie. Aștept comentarii.
Eu sunt omul destinat pieirii Neștiut de cei care-l adoră Care-i repetă toate felurile vorbirii Și așteaptă de la el o nouă metaforă Algoritmul le spune să aștepte Înainte de a da copiere la al lui specific Și trecut-prezent-viitor se supune necriptic Omul trebuie să se bucure științific Mă bucur științific, dar bani cash aveți? Nu văd banii, nici în cont nu-i văd Că m-aș bucura și acum de ei, ce ziceți? N-aș aștepta să-i merit de la un job, prevăd Dacă scriu o poezie frumoasă Doar de milă-mi dați bani? Eu sunt defectul atunci, gloată mărinimoasă Și ai voștri, domnilor stăpâni? Ziceți să primesc banii când am nevoie de ei Vedeți că am sursă de venit? Știți câți bani avem acum, preaiubiți mișei? Nu v-ați speria deloc în locul meu necuvenit? Cine produce pitirea unui om? Nu traumele, domnilor cu spirit econom? Știți cum lucrează tata? Dar de mama știți? De venit minim garantat, nu vreți să auziți? Să știți că am învățat la școală, Părinții mei la fel, nu într-o doară.
