Din punctul meu de vedere este aproape incredibil câte dovezi șocante sunt prezentate în acest film documentar.
Vizionare plăcută! Toate gândurile bune!
Din punctul meu de vedere este aproape incredibil câte dovezi șocante sunt prezentate în acest film documentar.
Vizionare plăcută! Toate gândurile bune!
Eu folosesc Chromium pentru lucru, nu Chrome. Motivul este că Chromium este OSS. Dar ar trebui să funcționeze cele spuse mai jos și la Google Chrome.
Suportul pentru TypeScript în DevTools este limitat la source maps (cele existente și pentru SCSS), dar ele nu sunt, în formatul prezent disponibile pentru o depanare TypeScript cel puțin la fel de bună ca a JavaScript din unele privințe.
Mă refer la cutiuța de text informativ. Ea apare deasupra unei variabile pentru a-i afișa conținutul și plutește până la un alt eveniment.
Deci, să presupunem că sunt în mijlocul unei sesiuni de depanare și am intrat în modul rupere, eventual am pus și step in
, over
, out
, next
etc. Dacă am un cod de felul acesta:
și duc mausul deasupra variabilei Categories
, se comportă ca și cum ar fi un comentariu acolo, privind înspre reacția evenimentului mausului. Nu există mesaj informativ pentru Categories
, deși în contextul în care se află depanarea, în scopul variabilei Categories
, se află poziția de depanare.
Vedem în condiția clauzei condiționale if
un lucru important. Este vorba de o instrucțiune relativ complexă care accesează mai multe variabile.
Putem evita această lipsă de informații, care se prelungește și în consola DevTools. Vom crea variabile sau constante temporare, fiecare pe rândul ei, deasupra condiției if
. Apoi, restartând sesiunea de depanare (VS Code-ul, tab-ul, server-ul, browser-ul, în funcție de alți factori care și cum), DevTools astfel arată:
Nu ezitați să-mi scrieți comentarii, sugestii, idei, orice feedback!
Toate gândurile bune!
Și rulează aplicații Android! Interfața-i grafică, o simt curată și rapidă. Va fi foarte interesant, o să fie cu siguranță mai bun decât Windows 10. Aștept actualizarea gratuită din toamnă. Îmi place competiția din piața asta. Oricum, până Windows nu devine complet OSS mă îndoiesc că mai trec la Windows pentru muncă. Folosesc Linux (Manjaro & Ubuntu) și sunt foarte mulțumit. Redesignul GNOME 40 pare a fi superb dar și cei de la MS nu se lasă mai prejos, au tiling de ferestre incorporat în Windows 11. Oricum, video-ul prezintă o versiune a Windows 11 care s-ar putea schimba până la lansare. Sunt uimit cât de frumos fac cei de la MS video-uri.
Toate gândurile bune!
Pentru a-și păstra interfața grafică mereu actualizată VS Code trebuie să urmărească fișierele din sistemul de fișiere pentru a vedea dacă un fișier s-a modificat, șters, adăugat, cât despre directoare la fel. Este vorba de fișierele din directorul deschis sau din spațiul de lucru deschis.
Uneori setarea implicită la sistemul de operare, care de asemenea variază, este un număr prea mic de fișiere care pot fi urmărite în același timp.
Răspunsul l-am aflat mai demult și de atunci a fost mutat și restructurat până a ajuns în forma asta: https://github.com/guard/listen/blob/master/README.md și mai jos traduc sumar în limba română.
Pentru Debian, Fedora, RedHat sau alte distribuții similare de Linux, rulează în terminal următoarele comenzi:
$ sudo sh -c "echo fs.inotify.max_user_watches=524288 >> /etc/sysctl.conf"
$ sudo sysctl -p
Dacă folosești distribuția ArchLinux sau Manjaro care este bazat pe Arch, caută directorul /etc/sysctl.d/
pentru fișiere de configurație cu setarea:
$ grep -H -s "fs.inotify.max_user_watches" /etc/sysctl.d/*
/etc/sysctl.d/40-max_user_watches.conf:fs.inotify.max_user_watches=100000
Apoi schimbă setarea în fișierul găsit mai sus la o valoare mai mare (vezi aici pentru motivație).
$ sudo sh -c "echo fs.inotify.max_user_watches=524288 > /etc/sysctl.d/40-max-user-watches.conf"
$ sudo sysctl --system
Pentru a vedea aplicarea acestor comenzi nu trebuie să repornești sistemul și nici vreun program. Modificările au loc imediat.
Aștept păreri și sugestii și feedback!
Toate gândurile bune!
Git este esențial pentru marea majoritate a programatorilor de mulți ani.
Commit înseamnă înregistrare a unei modificări într-un director din sistemul de fișiere.
Un commit poate să se refere la adăugarea, stergerea, modificarea, redenumirea unor fișiere dar și a unor directoare.
Părintele unui commit este, pe scurt, cel din spatele lui. Sunt situații când pot fi mai mulți părinți, de exemplu atunci când ne gândim la commit-uri de tip fuzionare (merge
).
Eram obișnuit cu sintaxa asta pentru un interval de commit-uri: A..B
dar aceasta nu include cel mai vechi dintre cele 2 commit-uri, facilitate de care aveam nevoie.
Așa că am căutat ce pot pune în loc de cel mai vechi ca să fie inclus: părintele lui! Trebuiesc rulate 2 comenzi sau creat un mic script ajutător dar eu zic că este frumos oricum.
git log
este comanda care afișează commit-uri filtrate și/sau formatate și/sau ordonate specialgit log --pretty
schimbă formatarea ieșiriigit log --pretty=%P
înseamnă că afișează hash-urile predecesorilor, nu doar ai părinților, până la primul commit (P
ar putea veni de la Parent hashes, cum este descrisă în documentația oficială sintaxa %P
)git log --pretty=%P -n 1
afișează doar primul rând de commit-uri ale antecesorilor, și anume părinții unui commit (1 sau 2 la număr)git log --pretty=%P -n 1 <Identificator de commit de pus aici fără parantezele unghiulare>
specifică commit-ul pentru care se caută părințiiInspirație: https://stackoverflow.com/a/44112699/258462.
Multe sunt de învățat și făcut.
Toate gândurile bune!
Cum citești variabile de mediu din fișier? Simplu.
Sunt fișiere .env
care conțin comentarii care încep cu #
, și perechi X=Y
unde X
este numele unei variabile de mediu și Y
este valoarea pe care o primește. Au avantajul că poți ține mai multe configurații pentru diferite contexte de utilizare și parolele sau alte date sensibile nu apar în lista de procese a sistemului de operare dacă se folosește acest tip de fișiere. Este ușor să pui fișierele de tip .env în .gitignore.
Cu editor de text, cu bash, fish, cu orice program, inclusiv cu pachet NPM.
Nu toate variabilele de mediu sunt utile dar se întâmplă uneori ca una să fie utilă, de exemplu crearea de URL-uri absolute la resurse folosite dintr-o componentă React are nevoie de URL-ul de bază care se schimbă la trecerea din modul de dezvoltare înspre modul de construcție-publicare și este pus în PUBLIC_PATH
în Razzle pentru modul de producție.
Razzle permite să lucrezi pe server și pe client în același timp, cu detectarea automată a fișierelor modificate și recompilarea acestora. Folosește 2 instanțe WebPack în spate care rulează în paralel pentru server și, respectiv, client.
.env
nou sau existent variabila de mediu PUBLIC_PATH
, variabilă care este folosită de comanda razzle build
care e parte din comanda npm start
.process.env.PUBLIC_PATH
(sintaxă Node.js) într-o componentă.process
există doar în context Node.js.<script>
ce conține variabila din .env pe care suntem interesați în a o pune în obiectul window.env
(care este echivalentul lui process.env
în browser, convențional).window.env
este gol sau chiar nedefinit.dotenv
pe care îl poți instala cu npm i --save dotenv
. Acest pachet se folosește simplu:import { config } from 'dotenv';
[...]
config({ path: '.env' }); // sau '../../.env'
config
din pachetul dotenv
trebuie făcut înainte de a se utiliza, în cazul din acest articol process.env.PUBLIC_PATH
.config
trebuie pus după toate instrucțiunile import
din fișier.Dacă aveți întrebări, corecții, sugestii (inclusiv pentru articole noi), nu ezitați să scrieți comentarii mai jos.
Toate gândurile bune!